Surse - Promovarea magistraţilor fără criterii meritocratice, prescripţia specială, elita închisă care controlează Sănătatea – probleme ridicate de OCDE în discuţiile cu România
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), organizaţie cu care România a început discuţiile formale pentru aderare, a transmis autorităţilor mai multe observaţii şi recomandări legate de domeniul justiţiei, potrivit unui document consultat de G4Media.
Capitolul dedicat justiţiei ridică probleme precum lipsa promovării meritocratice a magistraţilor, precum şi ameninţările la adresa independenţei judiciare. Documentul este un draft realizat de specialiştii OCDE şi poate suferi modificări în dialogul cu autorităţile române.
Principalele observaţii ale OCDE:
– lipsa promovării meritocratice în justiţie şi ameninţările la adresa independenţei judiciare a judecătorilor, în special în ceea ce priveşte criteriile de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. OCDE citează îngrijorări cu privire la procesul de selectare a magistraţilor, precum absenţa unor criterii de selecţie obiective şi a unor limite de durată a mandatului examinatorilor.
– publicul şi companiile percep ameninţări şi presiuni din partea guvernului şi a politicienilor la adresa independenţei sistemului judiciar. În acest sens, deciziile Curţii Constituţionale privind întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale a fost indicată ca fiind de natură să întărească neîncrederea în sistemul judiciar;
– activitatea Inspecţiei Judiciare a fost de asemenea contestată, fiind citate unele cazuri de sancţiuni disciplinare din partea la adresa unor judecători şi procurori care au provocat îngrijorare;
– procedura de selecţie a procurorilor desemnaţi pentru a investiga magistraţii corupţi are puncte slabe;
– E posibil ca măsurile prevăzute în Strategia Naţională Anticorupţie să fie insuficiente pentru a aborda eficient corupţia sistemică şi capturarea instituţiilor;
– domeniul Sănătăţii e dat ca exemplu de corupţie sistemică şi capturare a instituţiilor. Draftul OCDE arată că, potrivit relatărilor, domeniul ar fi controlat de o elită restrânsă ce are legături cu interese politice şi economice;
– capturarea domeniului permite alocarea de fonduri netransparente şi bazate pe relaţii;
– Strategia Naţională Anticorupţie recunoaşte rolul crimei organizate, dar nu include acţiuni de combatere a reţelelor corupte la nivel sectorial;
– folosirea banilor publici de către partidele politice pentru a finanţa mass-media şi a influenţa conţinutul presei pe baza unor contracte secrete.
Draftul OCDE a formulat şi mai multe recomandări:
– modificarea legislaţiei privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
– introducerea de garanţii suplimentare în ceea ce priveşte competenţele Procurorului General de a interveni în cazuri individuale.
Articolul integral poate fi citi aici.