Fierberea apei de la robinet elimină până la 90% din microplastice [Studiu]

Fierberea apei de la robinet este bună nu doar pentru a distruge anumiţi agenţi patogeni dăunători dar şi pentru că poate distruge contaminanţi precum microplasticele şi substanţele chimice, făcând apa potabilă mai sigură.

O nouă lucrare de cercetare publicată în Environmental Science & Technology Letters indică faptul că fierberea apei de la robinet doar cinci minute ar putea reduce cantitatea de microplastice cu până la 90 %. Cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Guangzhou şi de la Centrul pentru studii de mediu privind microplasticele din China recomandă fierberea apei în fierbătoare electrice din ceramică, sticlă sau inox dar fără plastic, sau pe aragaz cu gaz, pentru a elimina impurităţile precum polistirenul, polietilena şi polipropilena.

Potrivit cercetătorilor, apa clocotită a fost folosită din cele mai vechi timpuri ca metodă de purificare în unele ţări asiatice.

"Această strategie simplă de fierbere a apei poate 'decontamina' [nano - şi microplasticele] din apa de la robinetul casnic şi are potenţialul de a reduce în mod inofensiv aportul uman de [nano - şi microplastice] prin consumul de apă", au scris ei.

Citiți și Substanţe chimice din plastic ce cauzează infertilitate şi diabet, descoperite “pe scară largă” în produsele alimentare [Raport]

Apa mai dură captează mai multe microplastice

Apa cu o anumită alcalinitate şi duritate produce de obicei incrustaţii - resturi minerale insolubile, cum ar fi carbonatul de calciu - la fierbere. Pentru studiu, cercetătorii au emis ipoteza potrivit căreia carbonatul de calciu întâlneşte nanoplasticele pe măsură ce se cristalizează în apă fierbinte. Carbonatul de calciu încapsulează apoi nanoplasticele, devenind crusta pe care o vedeţi uneori pe fundul ceainicului de ceai.

Studiul a arătat că fierberea apei dure de la robinet care conţine 300 de miligrame pe litru (mg/L-1) de carbonat de calciu a redus nano - şi microplasticele cu aproape 90%, în timp ce apa care conţine 80 mg/L-1 a redus particulele cu 84 %. În cazul probelor de apă moale care conţineau mai puţin de 60 mg/L-1 de carbonat de calciu, fierberea a redus totuşi materialele plastice cu peste 25%.

Citiți și Cei "1%" sunt responsabili pentru 15% din emisiile globale de CO₂

Problemă cu milioanele de tone de plastic

Din cauza dependenţei noastre mari de plastic, nanoplasticele şi microplasticele sunt frecvente în apele subterane şi de suprafaţă din întreaga lume. Microplasticele sunt cu adevărat pretutindeni, fiind detectate la sud până în Antarctica şi la nord până în Arctica. Aceste particule insidioase au fost detectate chiar şi pe vârful Muntelui Everest şi în Groapa Marianelor. De fapt, plasticul constituie cea mai mare parte a gunoiului marin; potrivit unui studiu din 2020 publicat în Science of the Total Environment, peste 8 milioane de tone de plastic au intrat în ocean în 2017. Această cifră reprezenta de peste 33 de ori mai mult plastic decât cantitatea care a intrat în ocean în 2015, ceea ce indică o problemă care se agravează îngrijorător.

Pe măsură ce plasticul se dezintegrează, bucăţi microscopice sunt eliberate în mediul înconjurător. Microplasticul are, de obicei, o dimensiune mai mică de 5 milimetri, dar se poate descompune în bucăţi şi mai mici, numite nanoplastice. Nanoplasticele sunt aproape imposibil de văzut la o dimensiune de 1 micrometru. Micro şi nano bucăţile au fost găsite în apă, aer, sol, alimente şi sare de masă, potrivit unor studii.

Citiți și "Muşamalizarea de la Wuhan şi ascensiunea complexului industrial al războiului biologic" - Robert F. Kennedy Jr.

Efectele nano - şi microplasticelor asupra sănătăţii nu au fost pe deplin conştientizate. Totuşi, cercetările au sugerat că acumularea lor în corpul uman poate provoca rezistenţă la insulină, tulburări metabolice hepatice, deteriorarea ADN-ului, disfuncţii ale organelor, probleme de răspuns imunitar, neurotoxicitate şi efecte nocive asupra reproducerii.

Deşi echipa de cercetare s-a concentrat doar pe trei tipuri de nanoparticule, descoperirea este un avantaj pentru sănătatea publică. Echipa a estimat că persoanele care îşi fierb apa absorb de două până la cinci ori mai puţine nanoplastice decât cele care nu o fac.

Citiți și Despre înşelătoria climatică promovată de elitele globaliste: "Dacă vrei să controlezi oamenii, trebuie să controlezi CO2"

"Consumul de apă fiartă pare a fi o strategie viabilă pe termen lung pentru reducerea expunerii globale la [nano - şi microplastice]", a scris echipa de cercetare, adăugând că este probabil mai eficientă decât consumul de apă îmbuteliată, în special cea îmbuteliată în plastic.

O sticlă de apă de un litru conţine în medie 240.000 de bucăţi de nanoplastic, ceea ce reprezintă de 10 până la 100 de ori mai multe particule decât se credea anterior.