Aproape jumătate dintre angajaţii din sistemul de sănătate din Polonia au ezitat să ia rapeluri ale vaccinului COVID-19 [Studiu]

Aproximativ jumătate dintre lucrătorii din domeniul sănătăţii care au participat la un studiu polonez s-au dovedit a fi reticenţi la administrarea rapelurilor vaccinurilor COVID-19, unul dintre motivele acestei reticenţe fiind experienţele negative cu vaccinările anterioare.

Studiul, publicat în revista Vaccines la 29 aprilie, a examinat factorii care stau la baza ezitării de a primi rapeluri ale vaccinurilor COVID-19 în rândul lucrătorilor din domeniul sănătăţii (HCW) din Polonia. Aproape 50% dintre participanţi au fost identificaţi ca fiind reticenţi faţă de rapeluri.

"Studiul nostru a constatat că 42% dintre HCW au fost ezitanţi cu privire la a doua doză de rapel, în timp ce 7% nu au raportat nicio intenţie de a se vaccina cu doze suplimentare".

"Ca motive pentru a nu se vaccina, participanţii au evidenţiat cel mai frecvent lipsa de timp, experienţele negative cu vaccinările anterioare şi imunitatea conferită de infecţiile anterioare".

La studiu au participat 69 de lucrători din domeniul sănătăţii: asistente medicale, moaşe, medici, alţi profesionişti asociaţi din domeniul sănătăţii şi personal administrativ.

La momentul înscrierii, 47 aveau un istoric de infecţie cu COVID-19 confirmat în laborator şi 31 aveau cel puţin o comorbiditate, situaţie în care o persoană suferă de mai multe boli sau afecţiuni medicale în acelaşi timp.

Peste 92% dintre participanţii la studiu au primit cel puţin un rapel de vaccin, 50,73% dintre ei primind două doze. Cinci din cei 69 de lucrători medicali nu au luat niciun rapel.

"Ezitările privind rapelurile în rândul profesioniştilor din domeniul sănătăţii (medici, asistente medicale şi moaşe) au fost mai mici decât în rândul personalului administrativ şi al celorlalţi. Aproape 79% dintre medici au primit două doze de rapel pentru vaccinul COVID-19. Cu toate acestea, în afară de medici, aproximativ jumătate din personalul sanitar şi de îngrijire a sănătăţii din fiecare grup profesional au ezitat în privinţa celei de-a doua doze de rapel".

"Cel mai mare număr de HCW fără niciun rapel a fost observat în rândul personalului administrativ".

Lucrătorii HCW din grupele de vârstă 31-40 şi 41-50 de ani s-au dovedit a fi cei mai sceptici în ceea ce priveşte administrarea celei de-a doua doze de rapel. De asemenea, 34 din cei 69 de participanţi la studiu au oferit diverse motive pentru ezitarea lor în ceea ce priveşte vaccinul de rapel COVID-19.

Doi dintre asistenţii medicali care nu au făcut vaccinul de rapel au declarat că decizia lor s-a bazat pe experienţa personală cu vaccinurile.

"Aceştia au raportat experienţe negative cu vaccinarea anterioară împotriva COVID-19 şi au declarat că imunitatea naturală dezvoltată după infecţia cu SARS-cov-2 i-ar putea proteja împotriva COVID-19, care, în general, nu prezintă riscuri grave pentru sănătate", se arată în studiu.

"Răspunsurile din partea lucrătorilor medicali care au primit doar o singură doză de rapel pot fi clasificate în două teme: (i) influenţe care decurg din percepţiile personale despre vaccinul COVID-19 şi prevenirea bolilor şi (ii) aspecte legate direct de vaccinare şi de siguranţa acesteia".

Şase lucrători din domeniul sănătăţii au raportat că au suferit efecte adverse negative după ce au primit anterior doze ale vaccinului COVID, iar patru au avut preocupări legate de siguranţă vaccinurilor.

Într-un studiu anterior realizat de cercetători, s-a constatat că nivelurile de anticorpi anti-COVID în rândul lucrătorilor din domeniul sănătăţii după administrarea seriei obligatorii de vaccinuri primare au scăzut cu aproximativ 90-95% în decurs de şapte luni de la vaccinare. Cu toate acestea, "niciunul dintre lucrători medicali nu a contractat COVID-19", a precizat studiul.

Studiul actual a fost finanţat de Institutul de Chimie Bioorganică al Academiei Poloneze de Ştiinţe. Autorii studiului nu au raportat niciun conflict de interese.

Preocupări legate de vaccinuri şi efecte nocive

Alte studii au explorat, de asemenea, ezitările privind vaccinarea în rândul lucrătorilor din domeniul sănătăţii. Un studiu din martie 2023 care a analizat lucrătorii din domeniul sănătăţii din Camerun şi Nigeria a constatat că ezitarea faţă de administrarea vaccinului COVID-19 a fost "ridicată şi determinată în general de riscul perceput al bolii COVID-19 şi al vaccinurilor COVID-19 asupra sănătăţii personale, de neîncrederea în vaccinurile COVID-19 şi de incertitudinea privind acceptabilitatea vaccinurilor de către colegi".

Un studiu din aprilie 2022 a constatat că "îngrijorarea cu privire la efectele secundare ale vaccinurilor" şi "convingerea că vaccinurile sunt insuficient studiate" au fost unele dintre principalele motive pentru ezitarea la a se vaccina în rândul lucrătorilor din domeniul sănătăţii.

O analiză din mai 2022 la BMJ Global Health a avertizat că, de fapt, complacerea în politici precum vaccinarea obligatorie "poate provoca mai mult rău decât bine".

"Politicile actuale de vaccinare obligatorie sunt discutabile din punct de vedere ştiinţific şi este posibil să cauzeze mai mult rău decât bine pentru societate", se spunea în raport.

"Politicile actuale pot duce la o extindere a inegalităţilor economice şi de sănătate, la efecte dăunătoare pe termen lung asupra încrederii în guvern şi în instituţiile ştiinţifice şi la reducerea adoptării unor măsuri viitoare de sănătate publică, inclusiv a vaccinurilor COVID-19, precum şi a imunizărilor de rutină".

Analiza a recomandat ca vaccinurile să fie impuse doar "cu moderaţie şi cu atenţie pentru a menţine normele etice şi încrederea în instituţii".

În timpul unei mesei rotunde a senatorului republican american Ron Johnson privind vaccinurile COVID-19, din 26 februarie, cercetătorul Raphael Lataster, conferenţiar asociat la Universitatea din Sydney, a afirmat că datele din studiile clinice ale vaccinurilor COVID-19 de la Pfizer şi Moderna au exagerat eficacitatea injecţiilor.

Exagerarea datelor ar putea face ca un vaccin ineficient să aibă o eficacitate percepută de până la 48%, a adăugat acesta.

Între timp, o analiză narativă din 27 ianuarie a constatat că vaccinarea repetată cu vaccinurile anti-COVID-19 ar putea sfârşi prin a creşte probabilitatea ca cei vaccinaţi să se confrunte cu infecţii cu COVID-19 şi alte patologii. Administrarea mai multor doze de vaccin ar putea declanşa niveluri mai ridicate de anticorpi IgG4 şi ar putea afecta activarea celulelor albe din sânge care protejează o persoană de infecţii şi cancere.

"Deşi au fost recomandate doze de rapel pentru a spori şi extinde imunitatea, în special în faţa variantelor emergente, această recomandare nu se bazează pe o eficacitate dovedită, iar efectele secundare au fost neglijate", se arată în document.

Într-un interviu acordat anul trecut în cadrul emisiunii "American Thought Leaders" de la EpochTV, dr. Ryan Cole, patolog clinician, a declarat că la baza unei creşteri a numărului de cancere ar putea sta contaminarea cu ADN a unora dintre vaccinurile COVID-19. El a discutat despre "turbo-cancere", referindu-se la fenomenul de apariţie mai rapidă a simptomelor de cancer.

"Acum văd cancere ale ţesuturilor solide la o rată pe care nu am mai văzut-o niciodată ... Pacienţi care au fost stabili sau care nu au avut cancer timp de unul, doi, cinci, zece ani, iar cancerul lor a revenit, s-a întors în forţă şi nu răspunde la terapiile tradiţionale", a spus el.